Idee pentru temă pagina 85
O zi ploioasă
Era o dimineață ploioasă de primăvară în orașul nostru. Străzile erau umede, iar norii gri acopereau cerul, lăsând un aer răcoros. Daria, o fetiță cu ochii mari și părul șaten împletit în două cozi, își lua umbrela și ieșea din casă, hotărâtă să ajungă la școală în ciuda vremii mohorâte. La colțul străzii, l-a văzut pe Theodor, colegul ei de clasă.
-Bună, Theodor! i-a spus Daria, zâmbind.
- Bună, Daria! Ce bine că te-am găsit! Și eu am umbrela, dar mă tem că o să mă ud tot... a răspuns băiatul.
-Mă gândesc că și eu o să mă ud, dar măcar umbrela mă protejează un pic! a spus Daria, arătându-i umbrela ei colorată cu flori.
Cei doi copii au început să meargă spre școală, vorbind despre lecțiile pe care le aveau în acea zi. Dar, deodată, un vânt puternic a început să sufle. Frunzele din copaci dansau în aer și ploaia părea și mai puternică. Umbrela fetiței s-a întors brusc, iar cu un sunet sec, s-a rupt de la vârf.
-Oh, nu! Umbrela mea! a spus Daria, privind cu tristețe spre umbrela ruptă.
Theodor a observat cât de supărată era Daria și a venit repede lângă ea.
-Nu-ți face griji, Daria! O să îți dau eu o mână de ajutor.
A scos din ghiozdan o pălărie galbenă și i-a pus-o pe cap.
Poate că nu e umbrela, dar măcar o să te protejeze de ploaie! a spus zâmbind.
Daria s-a simțit mai bine și a râs:
-Mulțumesc, Theodor! Ești un prieten adevărat!
În timp ce mergeau împreună spre școală, Theodor a adăugat:
-Ai văzut? Uneori, chiar și când lucrurile nu merg cum ne-am dori, prietenii sunt mereu acolo să te ajute.
Daria a încuviințat:
- Ai dreptate. Chiar dacă umbrela mea s-a rupt, mi-am dat seama că nu am nevoie de o umbrelă mare pentru a mă simți bine. Am nevoie doar de un prieten care să mă susțină.
Cei doi copii au ajuns la școală zâmbind, iar Daria și-a promis că, în ciuda zilelor ploioase, va învăța să aprecieze momentele de bucurie și sprijin din jurul ei.
Morală: Chiar și în cele mai grele momente, prietenii pot aduce lumina în zilele ploioase!
