joi, 30 decembrie 2010

vineri, 24 decembrie 2010

Craciun fericit!


Va doresc un Craciun fericit cu multe bucurii si oaspeti dragi!
Acest fimultet, desi in engleza, sper sa va bucure si sa fie felicitarea mea de Craciun.
VD

duminică, 12 decembrie 2010

Din cer senin - Fuego



Din cer senin

Din cer senin un cor divin
Se-aude lin cântând
Păstori cu har pe culmi apar
Albi miei în dar ducând.

O stea din zări veghind cărări
Spre depărtări arzând
Conduşi de magi cu daruri dragi
În albi desagi ducând.

Şi-un prunc plângând , cu chipul blând
Stă surâzând, tăcând
Din cer senin un cor divin
Se-aude lin cântând.

Noi in seara de Craciun - Colind

duminică, 5 decembrie 2010

Doriti sa dansati la serbare?


Cine doreste sa danseze la serbarea de Craciun, sa exerseze pasii din aceasta prezentare video si va participa! Succes amatorilor de dans!!! :)

joi, 2 decembrie 2010

A venit iarna - Cleopatra Stratan


A venit iarna

A venit, a venit iarna
Pe la uşi, pe la fereşti
A venit, a venit iarna
Cu colinde româneşti.
Fericiţi să fiţi cu toţii
Şii săă fiţi bogaţi
Să aveţi colaci la masă,
Săă văă bucuraţi.

Colindăm, colindăm iarna
Pe la case de români
Colindăm, colindăm iarna
Pe la oameni dragi şi buni
Să aveţi ferestre-n soare
Acuum dee sărbători
Să-i primiţi cu drag la masă
Pee coolindători.

A venit, a venit iarna
Pe la uşi, pe la fereşti
A venit, a venit iarna
Cu colinde româneşti.
Colindăm, colindăm iarna
Pe la case de români
Colindăm, colindăm iarna
Pe la oameni dragi şi buni.

Cantec de iarna

Bratara prieteniei (model 2) in limba romana

Bratara prieteniei

duminică, 28 noiembrie 2010

Omul bun daruieste bunatate (partea a III-a )

,,Erau trei sărmani, doi copii și-o mamă,
Și pâine !... un singur codru – ntr-o maramă.
Mama-l frânse-n două și dete pe rând
La fieștecare câte-o părticicea.
- Mamă ! atunci copii ziseră plângând,
Ție ce-ți rămâne ?
- Voi, răspunse ea.
                                                (Mama – de Alexandru Depărățeanu)

        ,,Ajuns la ea ,Andrei, crezând că este moartă , o atinse cu mâna, iar barza sleită de puteri, mișcă anemic din aripi. Încercă   s-o pună în picioare, dar barza căzu neputincioasă într-o parte. N-o mai țineau picioarele.  Aurelia, care venise în ajutorul baiatului, o ridică și o luă sub braț, în timp ce Păun și Vica se îndreptaseră spre celelalte. Berzele mai încercau totuși să zboare, dar, sleite de puteri, cădeu cu ciocul în stratul subțire de zăpadă.
        - Hai să le luăm pe toate, Aurelia ! spuse Păun colegei lui, care-i venise în ajutor”.
                            (Au salvat călătoarele – de Gheorghe Alexandru)
propuse de Alex C.

Cucoana, vazand in carul cu boi un om care samana a fi bolnav, intreba cu mila pe cei doi tarani, zicand:
- Oameni buni! Se vede ca omul cel din car e bolnav, sarmanul, si-l duceti la vro doftoreala undeva, sa se caute.
- Ba nu, cucoana, raspunse unul dintre tarani; sa ierte cinstita fata dumnevoastra, dar aista e un lenes care nu credem sa fi mai avand pareche in lume, si-l ducem la
spanzuratoare, ca sa curatim satul de-un trandav.
- Alei! oameni buni, zise cucoana, infiorandu-se; pacat, sarmanul, sa moara ca un cane, faradelege! Mai bine duceti-l la mosie la mine; iacata curtea pe costisa ceea. Eu am acolo un hambar plin cu posmagi, ia asa, pentru imprejurari grele, Doamne fereste! A manca la posmagi si-a trai si el pe langa casa mea, ca doar stiu ca nu m-a mai perde Dumnezeu pentru-o bucatica de pane. Da, suntem datori a ne ajuta unii pe altii.

                (  Povestea unui om lenes- de Ion Creanga)

propus de Andreea S.

                                                                                                                       

Omul bun daruieste bunatate (partea a II-a)

Un om, trecând pe o stradă, a văzut în faţa unei biserici un bătrân sărman, cerşetor, ce trăia din milostenia credincioşilor. De bătrân, s-a apropiat o fetiţă care i-a întins câţiva bănuţi. Impresionat de gestul ei, trecătorul a întrebat-o pe copilă:
- Spune-mi, de ce i-ai dat bătrânului bănuţii tăi?
- Ştiţi, domnule, tatăl meu a murit, iar mama, deşi munceşte mult, nu prea are bani, aşa că o ducem destul de greu.
Dar aseară mama mi-a spus că, atunci când faci un bine, Dumnezeu te răsplăteşte negreşit. Aşa că azi, am luat bănuţii aceştia pe care eu i-am strâns şi i-am dat bătrânului din faţa bisericii. El are, cu siguranţă, mai multă nevoie de ei. Iar Dumnezeu, fiindcă am făcut un bine, se va îndura şi de mine.
Cucerit de bunătatea fetei, omul a întrebat-o ce îşi doreşte ea cel mai mult.
- O, a spus fata, aş vrea un cojocel, că vine iarna şi va fi foarte frig. Anul trecut am răcit rău de tot, fiindcă nu am umblat bine îmbrăcată, dar Dumnezeu m-a ajutat şi m-a însănătoşit. Mama a vrut să-mi cumpere un cojocel, dar e tare scump şi nu se poate.
- E, uite că se poate, i-a mai spus omul. Vino cu mine!
Ajunşi în faţa unui magazin mare, ce se afla peste drum, omul i-a cumpărat fetei un cojocel călduros şi tare frumos. Fetiţa nu ştia cum să-i mai mulţumească străinului ce se îndurase de ea.
- Răsplata bunătăţii -    (Autor necunoscut)
propus de Alin

Omul bun aduce bunatate

    “ Fata de imparat dete apa lui Praslea de bau si prinse mai multa putere;atunci stranse pe zmeu in brate,il ridica in sus si,cand il lasa jos,il baga pana la genunchi in pamant.”
       ( Praslea cel voinic si merele de aur-Petre Ispirescu)

  ‘-Lasa-l jos,mai Marine,ca e pacat de el,moare.Nu-l vezi ca de-abia e cat luleaua ? ‘’
        (Puiul-Ion Al.Bratescu-Voinesti)

   ‘-Harap-Alb,pentru ca esti asa de bun si te-ai ostenit de ne-ai facut adapost,vreau sa-ti fac si eu un bine in viata mea : na-ti aripa asta si, cand ii avea vreodata nevoie de mine,aprinde-o,si eu,indata am sa-ti vin intru ajutor.’
        (Povestea lui Harap-Alb-Ion Creanga)

   Domnu’ne-a invatat rugaciuni,ne-a invatat cantece care erau asa de frumoase pentru copilaria si suftelele noastre.Ne-a invatat sa credem in trecut si in vrednicia noastra si multe altele de care nu ne mai aducem aminte,dar care au ramas in sufletul nostru ca seminte bune ce au inflorit bogat mai tarziu. ‘
          (Domnu’Trandafir-Mihail Sadoveanu)


    ‘Atunci fetei i se facu mila si,luind catelusa,o spala si-o ingriji foarte bine.Apoi o lasa acolo si-si cauta de drum,multumita fiind in suflet ca a putut savarsi o fapta buna.
..........................................................................................................
     Fata,harnica cum era,curata parul de uscaturi si de omizi cu mare ingrijire si apoi se tot duce inainte sa-si caute stapan.’
              ( Fata babei si fata mosneagului-Ion Creanga)
selectie realizata de Ioana

A fost odata vaduva care locuia intr-o coliba. Si in fata avea o gradina in care cresteau doua tufe de trandafiri. Una dadea trandafiri albi iar cealalalta rosii si mai avea doua fetite, aidoma tufelor de trandafiri. De aceea una se chema Rozalba, iar cealalta Rozalia. Amandoua fetite erau atat de evlavioase, de bune si harnice, cum nu mai erau altele pe lume, doar ca Rozalba era mai blanda si mai blajina, iar Rozalia alerga prin poiene si prin campii, cautand flori si prinzand pasarele. Rozalba ramanea acasa langa mama sa, si o ajuta la treburile casei sau facea singura treaba, cand nu avea nimic de facut. Atat de mult se iubeau cele doua copile, ori de cate ori ieseau afara se tineau de mana, iar cand Rozalba zicea:
       - Nu vreau sa ne despartim!
Rozalia spunea:
       - Cat vom trai!
Iar cand era si mama lor aceasta zicea:
       - Si tot ce are una, trebuie sa imparta cu cealalta!
Adesea colindau singure prin padure dupa fructe, dar vezi nici un animal nu le facea nuci un rau ci se apropiau de ele cu incredere: iepurasii mancau din mana lor frunzev de varza ori morcovi, caprioara pastea linistita, cerbul sarea plin de voiosie pe langa ele, pasarelele cantau pe ramuri. Nici un pericol nu le ameninta; daca se intampla sa intarzie si sa le prinda noaptea prin padure se culcau una langa alta, pe muschi si dormeau pana venea dimineata. Mama lor stia de acest lucru si nu se ingrijora de loc
( ROZALBA  SI  ROZALIA DE FRATII GRIMM)
selectie realizata de Luiza


„Chiar azi dimineata Garrone ne dadu o dovada de inima lui cea buna. Ajunsesem cam târziu la scoala, fiindca ma oprise profesoara de clasa I superioara, ca sa ma întrebe la ce ora ar putea sa vina la noi, acasa.
Profesorul nu venise înca si trei sau patru baieti necajeau pe bietul Crossi, baiatul cu parul rosu si cu mâna legata de gât, a carui mama e precupeata. Îl loveau cu liniile, îi azvâr­leau coji de castane în ochi si îi ziceau mereu;
— Ciungule, slutule! Unii îl imitau, în bataie de joc, cum îsi tinea mâna legata de gât.
Sarmanul baiat statea singur în fundul clasei si nu zicea ni­mic; însa se uita când la unul, când la altul, parca i-ar fi rugat, sa-l lase în pace. Dimpotriva ei se îndârjira si mai tare. Atunci Crossi începu sa se roseasca si sa tremure de necaz, dar tot rabda. Deodata, rautaciosul Franti se sui pe o banca si imita pe mama lui Crossi, cum îsi poarta cosurile cu zarzavaturi în mâini, când vine la poarta scolii, ca sa astepte pe fiul sau.
Multi baieti începura sa râda cu hohote; Crossi îsi pierdu cumpatul; apuca o calimara si o azvârli din toate puterile în capul lui Franti.
Franti îsi pleca repede capul, iar calimara lovi în piept pe profesorul care tocmai intra în clasa.
Toti scolarii alergara speriati pe la locurile lor. Profesorul îngalbeni si urcându-se la catedra îi întreba suparat:
— Cine a azvârlit? Nimeni nu raspunse. Profesorul întreba iarasi, ridicând glasul: Raspundeti, cine?
Atunci lui Garrone facându-i-se mila de bietul Crossi, se scula repede si zise hotarât: "Eu!". Profesorul se uita la el, se uita si la ceilalti scolari, pe care îi vazu ca stau minunati si zise cu glasul potolit:
— Nu este adevarat! El adaugase, vinovatul n-o sa fie pedepsit, sa se ridice!
Crossi se scula si zise înecat de plâns:
Ma bateau si ma batjocoreau; de necaz mi-am iesit din fire si am azvârlit cu calimara!
    Sezi, zise profesorul. Sa se scoale cei care l-au întarâtat. Patru elevi se sculara în picioare, plecându-si capul
    Ati necajit, le zise profesorul, pe un coleg care nu va facea nimic; ati batjocorit pe un nenorocit; ati batut pe un neputincios, care nu este în stare sa se apere. Ati facut una din faptele cele mai miselesti, care pot mânji o fiinta ome­neasca! Sunteti niste nemernici! apoi coborî printre banci, lua de barbie pe Garrone, care statea cu capul în jos si se uita drept în ochii lui, zicându-i:
    Tu esti un suflet bun!
    Garrone, folosindu-se de împrejurare, sopti ceva la ure­chea profesorului care întorcându-se catre cei patru vino­vati, le zise cu asprime: "Va iert!"

-„Cuore – Inima de copil”   dupa  EDMONDO DE AMICIS -

“Dar iata ca Gavroche  vazu doi copii mai mici decat el, unul de vreo sapte ani, celelalt de cinci, destul de bine imbracati, care intrasera in pravalie. Era greu sa intelegi ce spunau, deoarece vorbeau amandoi deodata. Cel mai mic plangea intr-una, iar celui mai mare ii clantaneau dintii de frig. Barbierul se intoarse furios si, fara sa-i asculte, ii dadu afara, strigand dupa ei:
-         Intra si astia fara nici un rost, numai asa, sa raceasca odaile oamenilor!
Copiii plecara, plangand. Intre timp, cerul se innorase si incepuse sa ploua marunt.
Gavroche se repezi dupa copii:
-         De ce plangeti, broscoilor?
-         N-avem unde sa dormim la noapte – raspunse cel mai mare.
-         Paguba in ciuperci! Face sa plangi pentru asemenea fleacuri? Uite, prostutii! Si, ocrotitor, cu voce mangaietoare, el adauga:
-         Veniti cu mine, picilor!
-         Venim, domnule – raspunse cel mai mic. [...]
Trecand prin fata unei porti, vazu o mica cersetoare de vreo treisprezece-paisprezece ani, care tremura de frig.
- Sarmanica! N-are nimic pe ea! Tine, ia-l! zise el. Si scotandu-si salul cel calduros, il arunca pe umerii slabi ai cersetoarei.”
 - “Gavroche si Cosette – Mizerabilii”  dupa VICTOR HUGO -
selectate de Stefana

La multi ani, Romania! - documentar dedicat Zilei nationale a Romaniei


1 Decembrie 1918, data de referinta in istoria Romaniei. Sa ne aducem aminte de drumul parcurs in istorie de la Burebista si pana la declaratia de la Alba Iulia din 1918!

marți, 16 noiembrie 2010

IMAGINATION THROUGH STORIES -eTwinning project

Un nou proiect eTwinning va pune imaginatia, creativitatea la incercare. Succes!

Sightseeing Through Mails- eTwinning project

This video is for you,our friends from Spain. We give you information about autumn in our country. Acest material il dedicam prietenilor nostri din Spania carora le prezentam cateva informatii despre toamna din Romania: ce fructe consumam, legume, preparate pentru iarna, traditii.

duminică, 14 noiembrie 2010

duminică, 7 noiembrie 2010

Halloween- Larisa

Larisa a realizat un Voki foarte dragut pentru Halloween. M-am gandit ca v-ar placea sa il vedeti cu totii. Vizionare si auditie placuta!!!!

marți, 2 noiembrie 2010

Postere cu imagini din activitatea despre Ankara

Urmati linkul http://2010iaya.edu.glogster.com/my-friend-is-real-friend-part1/
Aici veti vedea postere cu aspecte din activitatea desfasurata in cadrul proiectului eTwinning My friend is real friend.

Desene pentru Halloween

http://2010iaya.edu.glogster.com/our-halloween-drawings/
http://2010iaya.edu.glogster.com/halloween 2

sâmbătă, 23 octombrie 2010

proiect transdisciplinar realizat in perechi - E toamna din nou

Felicitari pentru munca depusa la proiectul realizat in perechi, pentru colaborarea cu al vostru coleg de banca, pentru prezentari!

vineri, 22 octombrie 2010

Invatam sa desenam

Sper sa va placa lucrarile pe care le-ati realizat la ora de educatie plastica, avand tema "Amestecuri de culori". Acum fiecare dintre voi stie cu siguranta cum se obtin culorile binare si griurile colorate. Felicitari!
Le puteti vizualiza in pagina Noi28-activitati

luni, 11 octombrie 2010

Bine ati venit pe blogul clasei noastre!

In sfarsit am creat acest blog pentru ca rezultatele activitatilor noastre la clasa sa fie vazute de voi si de parintii vostri. va doresc succes in noul an scolar! VD